Povestea cafenelelor, din Constantinopol spre Europa și America

Deși despre cafea se vorbește din secolul XIX când povestea amintește de caprele agitate ale păstorului Kaldi, prima atestare a unui spațiu public în care oamenii se întâlnesc să bea cefea și să interacționeze datează din 1555, la Constantinopol.

Încă din anii 1000, istoria menționează deseori localuri care fac trimitere la conceptul de cafenea dar niciodată în afara Orientului. Încă de la începuturile cultivării plantei cu efecte miraculoase, totul se întâmplă în lumea arabă. Drumul spre europenizarea obieceiului profită de expansiunea Imperiului Otoman care răspândește cafeaua ca principal răsfăț în toate țările cucerite.

Prima cafenea atestată istoric de scrierile cronicarului otoman Ibrahim Pecevi datează din 1555 și este deschisă la Constatinopol de doi oameni de afaceri sirieni. Succesul apare imediat pentru că devine locul de unde bărbații își culeg informații despre tot ce se întâmplă în Imperiu, iar, în mod special, comercianții se întâlnesc pentru a face schimb de produse.

Dincolo de Imperiul Otoman, cafenelele încep să se răspândească în Europa în secolul XVII. Primele saloane unde se consumă cafea se deschid în Veneția, în 1962, prima atestare în oraș datând din 1645. În 1652 apare prima cafenea în Anglia, la Oxford, iar în 1672, un sicilian de origine greacă care deținea deja prima cafenea la Londra deschide și prima cafenea din Paris. Așa numitul Pasqua Rosee, inițial servitorul unui comerciant britanic de bunuri turcești, reușește să instituie monopolul cafelei în capitala Franței pentru următorii 14 ani.

În contextul popularizării în Europa centrală, un pas important a însemnat și deschiderea primei cafenele din Viena, atestată din 1683. Aici, un ofițer polonez a primit acordul de a folosi sacii de cafea capturați în urma înfrângerii armatei otomane de către Imperiul Austroungar. Scrierile acelor vremuri menționează și prima cafenea de la București, pe atunci capitala Valahiei. Se pare că în 1667, un fost ienicer în armata Otomană, Kara Hamie a dechis un salon unde se servea cafea în centrul orașului, în locul unde astăzi se află sediul BNR. Pentru americani, miracolul cafelei urma să fie descoperit la Boston în 1676. Astăzi, cele mai multe cafenele cu o istorie neîntreruptă de peste 100 de ani se găsesc în Italia, Anglia și Franța.

Credit foto: Wikipedia

Cafeaua cu Universitate

Exact din inima orașului Trieste, „Universita del Caffe” transformă pasiunea în știință, pregătindu-și „elevii” pentru o lume 100% Arabica!

Grija pentru calitate, pentru proceduri dar și pentru tradiție sunt valori care stau la baza oricărei afaceri de valoare. În cazul cafelei, illy se preocupă, încă din 1933, de tot ce înseamnă cafea, de la țara în care este cultivată, până la momentul în care ajunge în fiecare ceașcă din lume.

Universitatea cafelei este un proiect demarat de illy în 1999 și are la bază toate cunoștințele acumulate în istoria de aproape un secol a companiei. Misiunea este de a promova și răspândi cultura pentru cafeaua de cea mai bună calitate prin cursuri care au la bază inclusiv cercetări științifice. Sediul central se găsește la Trieste, dar cursurile se țin, în prezent, și toate orașele importante din lume.

Gândită ca un centru de execelență, Universitatea formează anual câteva mii de profesioniști din universul horeca sau al afacerilor care implică cunoștințe despre cafea dar și pasionați care, pur și simplu, vor să afle mai multe detalii și să înțeleagă mai bine ce înseamnă calitate în domeniul cafelei. „Cursurile” de o zi sau de mai multe zile sunt predate de experți în știință, economie și cultură iar pregătirea teoretică este completată întotdeauna și de sesiuni practice.

Indiferent dacă ajungi la Universitate la Trieste sau în orice colț al lumii, profesorii devin un subiect de fascinație prin toate explicațiile care îți demonstrează logic „puterea” cafelei de calitate. Fiecare etapă, de la cultivare și recoltare, până la extracție și servire în ceașca „corectă” contribuie la aroma perfectă. Și nimic nu este întâmplător!

Mai multe detalii despre cursuri aici.

 

 

Gust Sănătos

Deși se spune că ar afecta sănătatea, cafeaua este, în realitate, un „ingredient” care stimulează sistemul nervos central pentru a crește puterea de concentrare și a menține buna dispoziție.

Cafeaua a fost studiată în mii de feluri încă dinainte de a deveni o băutură populară la nivel mondial. Puterea revigorantă își are originile în jurul anului 1500. Legenda descoperirii cafelei vorbește despre un păstor yemenit care a observat efectul cireșelor roșii asupra caprelor sale. De acolo, călugării din aceeași regiune au început să bea cafea pentru a rezista mai bine în timpul nopților de rugăciune. Un secol mai târziu, pe măsură ce cafeaua a devenit tot mai răspândită, băutura a început să fie privită chiar ca medicament în anumite regiuni europene.

Cofeina atât de apreciată în compoziția cafelei a fost recunoscută prima oară la începutul secolului XIX de către un tânăr doctor german, Friedlieb Ferdinand Runge care studia băutura „specială” la îndemnul lui Goethe. Studiile de la acea vreme au identificat modul în care substanța extrasă din boabele de cafea stimulează sistemul nervos central reușind să sporească atenția dar să și mențină starea de bine.

Ulterior, pe lista efectelor benefice legate de consumul de cofeină au mai apărut reducerea senzației de foame, eliminarea migrenelor și protejarea sistemului nervos împotriva unor boli precum Alzheimer sau Parkinson. Când ne referim la cafea cu toate substanțele pe care le conține, băutura devine un antioxidant foarte puternic și, conform celor mai recente analize, nu dăunează somnului dacă se consumă în doze normale – o ceașă (25 ml) de espresso.

Intesitatea notelor de amar în cafea nu denotă în nicio situație o concentrație ridicată de cofeină. Extrasă din orice băutură sau aliment, cafeina nu are un gust „puternic”, ci doar o notă amăruie discretă. În plus, ceaiul negru, ceaiul verde, ciocolata și băuturile pe bază de cola conțin, de multe ori, o concentrație de cafeină superioară cafelei. Dacă într-un espresso se găsesc în jur de 75 mg de cofeină, o cană de ceai negru conține până la 120 mg iar o ciocolată neagră poate avea până la 100 mg cofeină.